In cautarea timpului...trecut. Reloaded
Scris de EU divers   
sâmbătă, 29 noiembrie 2014

Dumi­nică, 30 noiem­brie 2014, Casa Tine­re­tu­lui (cunos­cută mai ales după titu­la­tura sa neo­fi­ci­ală de Casa Olteanu) a fost gazda unui spec­ta­col de tea­tru labi­rint. Bine­în­țe­les, pus în scenă de Aso­ci­a­ția Cen­trul Euro­pean pen­tru Diver­si­tate.
Con­struc­to­rii labi­rin­tu­lui au fost cei 25 de lice­eni care for­mează în pre­zent echipa de volun­tari ai Cen­tru­lui iar de pres­ta­ția lor artis­tică s-au bucu­rat 62 de per­soane — cadre didac­tice, pri­e­teni și rude ale pro­ta­go­niș­ti­lor.
Spec­ta­co­lul , inti­tu­lat „În cău­ta­rea tim­pu­lui …tre­cut”, a fost o replică a spec­ta­co­lu­lui omo­nim , des­fă­șu­rat în anul 2011 în cadrul unui pro­iect al Cen­tru­lui EUdi­vers care s-a bucu­rat de spri­ji­nul finan­ciar al Pro­gra­mu­lui Tine­ret în Acțiune.
Tea­trul labi­rint a fost creat de Enri­que Var­gas în anii 70 și este extrem de soli­ci­tant pen­tru cei care îl pun în scenă.
Numit și tea­tru sen­zo­rial, această metodă de edu­ca­ție non –for­mală pre­su­pune ca mesa­jul con­struc­to­ri­lor să fie trans­mis călă­to­ri­lor prin labi­rint cu aju­to­rul sim­țu­ri­lor , mai puțin sim­țul văzu­lui.
Metoda a fost pre­lu­ată de Cen­trul EUdi­vers de la Labo­ra­to­rul de Edu­ca­ție –Non­for­mală orga­ni­zat în anul 2010 la Gura Por­tiței iar de atunci și până în pre­zent au fost imple­men­tate 4 spec­ta­cole de tea­tru labi­rint– 2 la Tul­cea și 2 la Sulina.
EUdi­ver­șii au por­nit de la mate­ri­a­lele adu­nate de Lidia Vișan în anul 2010 și care au stat la baza bro­șu­rii „Tul­cea de ieri și de azi”.
Por­nind de la datele con­crete des­pre per­so­naje și clă­diri din Tul­cea, lice­e­nii au ima­gi­nat în jurul lor un sce­na­riu ori­gi­nal des­pre o călă­to­rie în ora­șul cos­mo­po­lit de la poarta Del­tei.
Urcați pe cora­bia tim­pu­lui de un ini­ția­tor mis­te­rios, călă­to­rii au intrat în joc și s-au lăsat duși în por­tul Tul­cea, unde au fost cazați la Hote­lul Regal de pe strada Carol. Pen­tru că era zi de săr­bă­toare, au mers în gră­dina publică să asculte fan­fara și au luat o birjă până pe Col­ni­cul Hora, ca să vadă fami­lia regală venită să inau­gu­reze monu­men­tul.
Dru­mul a fost par­curs rapid, cu aju­to­rul unui bir­jar lim­but , care cunoș­tea pe toată lumea în maha­laua tur­cească și lipo­ve­nească iar la sfâr­și­tul dru­mu­lui, în ura­lele unui corp de armată, au asis­tat la dis­cur­sul pri­ma­ru­lui Nico­lae Comi­șan.
Dru­mul spre hotel a tre­cut prin maha­laua bul­gă­rească și s-a înche­iat cu o plim­bare prin cen­trul comer­cial de la coloa­nele tur­cești. Toate aces­tea s-au petre­cut în sala de spec­ta­cole a Casei Tine­re­tu­lui , având drept recu­zită doar câteva lumâ­nări, un lap­top, 5 eșarfe cu care au fost legați la ochi călă­to­rii și, cel mai impor­tant ingre­dient– talen­tul tine­ri­lor.
Dato­rită com­ple­xi­tă­ții sale, orga­ni­za­rea a fost o ade­vă­rată probă pen­tru cei mai tineri volun­tari ai Cen­tru­lui EU divers , căreia i-au făcut față cu brio.